pustiu...

au plans vaile suspinul plansului greu...
strigatul disperarii, muntii l-au sorbit.
am cazut atunci ,in nesfarsitul  hau
pana plansul mi-a fost trist si obosit.

si-am privit la soare,dar soare nu era
intreaga pustiire mutise de demult
si-am cautat in noapte de este steaua ta
si nu era...unde-o fi disparut?

si-am vrut sa strig,dar voce nu aveam..
nici chin,nici suflet,nici vise n-am gasit...
atunci am inteles,ca ceea ce vedeam
era real,dar eu,eu am murit....

pasul...

nu-mi recunosc pasul
nici vorba
straine mie, mi-s toate
ca si cum m-am trezit
din visare..


si strig
desertule,raspunde-mi!!!
si talpile-mi sunt arse
de arsita-nserarii

nu vuiet
nu ecou
ce-am pierdut,
si ce caut?