Unde mergi ai ??La Florica !! (partea 1 )

M-am hotarat intr-o vacanța de iarnă să merg ,nici mai mult , nici mai putin decât la..Florica .Nu vă treacă prin minte că Florica din povestirea mea ar fi vreo vacă , căci nu este .

Așa ca ..zis și facut .Bagajele gata și...sus în tren .Pe peronul gării Nicolina din Iași , inghesuiala mare .Toți  studenții moldoveni așteptau trenul de Chișânău .V-ați dat seama despre ce Florică vorbesc ?Una aflată la vreo 60 de km de Chisânău ,un sat din raionul Căinari .

Deja venită mai dinspre Țara Romanească ,eram in altă lume auzind doar grai moldovinesc .Așa că , după călătoria în trenul de dormit și ceva peripeții ,ne-am trezit lasați undeva pe un camp ,de autobuzul Chisinău –Florica ,care s-a decis brusc să nu meargă pană în sat .

Nu ne chiar ardea de mers pe jos , după atâtea ore de călatorie și pe un frig...de-ți taia fața si mai multe nu , dar ..soarta drumețului .

Noaptea eu și Ksioușa am dormit buștean .La prima oră insă a dimineții ,o bătaie puternică in ușa .Mă trezesc buimacă, aproape fară să realizez unde sunt , caut ușa cu pricina ,o deschid și ma uitam năuca la cel care sta și mai nauc în fața mea

-Bună dimineața !ii zic în treacăt ...pe cine cauți ?

-Da shi ,tu ești românca ?veni răspunsul .

Deja somnul îmi sari fara să-l rog .

-Deci..pe cine ziceai...pe cine  căutai ?

-Pi Ksioușa..Eu mi-s Vitalie .

Așa l-am cunoscut pe Vitalie .Un tip inalt și deșirat ,urâțel de mama focului ,dar cu o inima mare ,cum aveam să constat pe parcus .

Sătucul era liniștit ,situat nu departe de un lac ,înconjurat de vii si livezi ,date in proprietatea oamenilor dupa ce n-a mai fost Kolhozul .

-Da shi fashi ai ?Dormi și-acuma ,când soarele-i la amiezi ?Îi strigă el Ksiușăi spre ușa dormitorului rămasă întredeschisă .

-Heheiiii,Vitalikkk, shto ti delaeshi ?(ce faci ?)întreba Ksioușa făcându-și apariția așa ciufulită cum o prinse vremea .

-Haidiț la mine sâ va pun cafea  , zise Vitalik

-Bine , da` de unde ai știut că am venit ?

-Iaca mi-o zâs Aleșka lui ge` Leoșa .

-Aha , l-am văzut în avtobus ,numa la noi s-a uitat .

Am traversat satul spre celalt capăt , unde era casa lui badea Andrei si tanti Marusea , părinții lui Vitalik .Curtea mare , incăpătoare ,ne aștepta deja cu poarta larg deschisă .Peste tot doar fețe zâmbitoare și calme .Vorbeau așa de rar , că mie mi se părea că eu vorbesc extrem de repede .

-Da bine-ați vinit!! Ne întâmpină mama lui Vitalik .

Ne-a pupat ,îmbrățișat ,de parcă eram copii ei ,nu alta .

-Viniț la mama sî mâncați ceva .

N-am avut nici o șansă să-i explicăm că era prea dimineața pentru mâncare .Tanti Marusea ne-a umplut masa și gata .

-Vrei niște pepeni murați ?imi zice .

Eu , ca să fiu politicoasă, dau afirmativ din cap ..și ma trezesc cu o ditamai farfuria cu...castraveți .

Zic..-da ăștia sunt castraveți ...

-Ei , la noi ăstia se cheamă pepini..

-Răsărită cine vrea ?Intreba Vitalik , răsărit și el in pragul ușii .

Mă uitai spre Ksiușa ..

-De semințe de floarea soarelui vorbește ,îmi explică ea repede .

-Vitalik , da` Andrei unde-i ?

Vitalik începu să râdă .

-Da un` sî hie ? Iaca dorme .Îi tare obosît .Asara furăm la discotecă în satul vecin ș-o baut o lecuț cam mult .Eu nu știam câ dânsu , s-a luat șî la batai pe-acolo .Vine cela a lu badea Ghorghe șî zîce .

"-Bă Vitalie , fractu„ ia bataie afară ."

Mă duc afară , da ci sî văz ?Întuneric nevoie mare șî-n lumina ce bătea din discotecă văz o gramadî di oameni , gramadî .Nu putei aleji care mâna sau chicior a cui îi .Mă duc acolo , încep a scotoci după dânsul.Îl găsăsc ,îl pun în chicioare ..da n-apuc să-ntorc capu că ma trezesc și eu cu una în falcă și nu-l mai vad pe Andrei ,da nici pi mini .Noroc că erau toți beți.Îi dau iar la o parte , îl găsesc șî pe Andrușa și hai acasă .

Mandrie de mama

Nu demult ne mutasem pe o strada noua : vecini noi , peisaj nou dar imbietor .Asa aveam s-o cunosc pe kiria`Gramati .Imbatranita inainte de vreme ,fiecare rid arata ca nu a dus o viata in puf de gasca, ba din contra .

Kira`Gramati avea in jur de 65 de ani desi ,daca nu i-ai sti varsta reala i-ai da fara sa stai pe ganduri 75 daca nu mai mult .

In serile de vara mai ales , ne strange cam toata vecinatatea in curtea incapatoare in jurul mesei .O cafea , o gustare ,tot ce are iti pune pe masa cu toata inima .De-a lungul acestor seri am aflat si povestea ei , una din acele povesti de viata vechi , daca 50/70 de ani in urma poate fi numit vechi .

Dansa provenea dintr-o familie saraca ,orfana de tata ,care numara inca 5 frati , 3baieti si 2 fete .A cunoscut munca inca de la 7 ani ,caci mancarea trebuia castigata .Mama ei ,incropea asa cum dadea cerul , masa saracacioasa pentru gurile ce le-avea de hranit .

Casatorita fiind de tanara , kira`Gramati avea sa munceasca la fel de mult mai departe ..

-Eh, daca ar putea peretii astia si drumurile astea sa vorbeasca sis a spuna cate lacrimi au vazut de la mine !Era atunci cand m-am maritat viata grea .Imi amintesc ca n-aveam nici de unele .Ne-am facut o camera si nu aveam usa ;abia la sfarsitul verii ne-am pus una , ca eram insarcinata ,si o sobita mica intr-un colt …Copii i-am avut unul dupa altul si n-aveam bani nici sa-mi cumpar o rochie pentru gravide.O vecina si-a facut mila si mi-a croit una .Cu rochia aia am trecut trei sarcini , caci altfel nu aveam cu ce iesi din casa sa merg nici la biserica .

Cand cel mai mic dintre copii a facut un an ,kira`Gramati si-a gasit de munca la un restaurant si apoi la inca unul .”To delfini “ avea munca multa , iar vara nu aveai timp sa respiri .Cu toate astea nu se plangea alesese sa munceasca doua schimburi pentru a reusi sa-si creasca copii .

La sfarsitul saptamanii mereu cerea banii in avans .Copii cresteau si studiile cereau sacrificiu .

-Ce-I cu tine Gramati ?O tachina mereu Panaghis , seful , cand o vedea duminica stand si asteptandu-l .

-Stii mata sefu` , ce sa fac ? pleaca fata maine la facultate ,am nevoie, ce sa fac ?

Da..copii ei au studiat .Toti 3 au studiat si-au ajuns departe .

Kira`Gramati singura stie cat a plans strangand drahma langa drahma pentru a plati ca cei 3 sa aibe ceea ce ea n-a avut .Si a reusit .

Azi e o batranica simpatico ce-si poarta cu demnitate urmele anilor in care n-a stiut ce-nseamna sa dormi mai mult de 4 ore din 24 .Picioarele sunt albastre de venele iesite in afara de la atata stat in picioare , degetele strambate si fata extreme de ridata ,dar mereu zambitoare .

Acum e multumita si mandra .

-Eu am fost un copil orfan .Munceam de dimineata pana seara ca sa avem putina paine pe masa , dar copii mei au ajuns acolo unde a trebuit sa ajunga ,departe de chin si saracie .Baiatul meu e inginer , am o fata director de liceu si o alta medic chirurg in Suedia .

De curand Vanghelio ,d-na medic chirurg a aparut pe coperta unei reviste suedeze , ca cel mai bine-platit medic , cu varsta peste 40 de ani .

Si ceea ce-i mai important de retinut este respectul fata de parinti , in special fata de mama .

-Pot sa mor si maine , spune kira`Gramati ,stiu ca nu am muncit si trait degeaba .