O escrocherie... fără păgubasi

În urmă cu câteva decenii, piata antichitătilor din Londra a fost puternic zguduită de una din cele mai mari escrocherii ale timpului, al cărei obiect a fost o celebră statuetă orientală, din aur masiv, de mare valoare, aflată în posesia unuia dintre cei mai cunoscuti negustori din metropolă.

Într-o zi acesta primeste un telefon de la directia hotelului Astoria, prin care este invitat să viziteze în interes de afaceri un magnat american, aflat în trecere prin Anglia. Negustorul de antichităti se conformează, soseste în luxosul apartament al magnatului, unde este primit de secretarul acestuia care îi comunică dorinta patronului său de a achizitiona pretioasa statuetă. I se spune că pretul nu contează. Tentat de afacere, anticarul se arată dispus să cedeze vechea operă de artă pentru suma de 100000 de lire. Omul, însotit de o pază puternică, aduce statueta, este introdus la bogatul american, care - când află pretul acceptat de secretar - se arată surprins de mărimea sumei si ezită să cumpere statueta. Totusi până la urmă, coplesit de frumusetea acesteia, semnează cecul, spre bucuria negustorului de antichităti, care la afacere câstigase nu mai putin de 25 la sută.

Considerând că are o zi norocoasă, anticarul se grăbeste să-si investească cecul în câteva tablouri de valoare. La această nouă afacere negustorul de tablouri câstigă si el 25 la sută. La rândul său, negustorul de tablouri cumpără câteva bijuterii pretioase, iar bijutierul realizează si el un beneficiu de 25 la sută. În sfârsit, din mână în mână, cecul ajunge la cel de-al zecelea negustor. Toti negustorii prin mâna cărora a trecut cecul au obtinut câte un câstig de 25 la sută.

Toată lumea era foarte multumită de câstigul realizat. Iată însă că ultimul negustor descoperă că cecul este fals! Magnatul american, în realitate un escroc de mare clasă, îsi luase de mult tălpăsita. Al zecelea negustor, cel care rămăsese cu cecul fără nici o valoare, l-a dat în judecată pe cel de-al nouălea negustor: acesta din urmă l-a actionat în judecată pe a optulea si asa mai departe, primul fiind dat în judecată de cel de-al doilea. Dar primul pe cine să mai dea în judecată?

Si iată, după zile si nopti de frământare, acestuia îi vine o idee. O împărtăseste celorlalti nouă negustori, care, atât respectului ce-i purtau, cât mai ales pentru că prin solutia găsită nimeni nu păgubea, ci dimpotrivă, toti rămâneau în câstig, acceptară solutia în unanimitate. Stiti cum a fost rezolvată problema?

Problema cecului fals a fost rezolvată în felul următor:

Primii nouă negustori au dat câte 10000 de lire, celui de al zecelea, care rămăsese cu cecul neacoperit. Deoarece fiecare dintre cei zece negustori obtinuse un câstig de 25 la sută, respectiv de 25000 de lire, din care a restituit doar 10000 de lire, a mai rămas cu un câstig de 15000 lire. Si ultimul negustor a rămas cu acelasi câstig, întrucât el a obtinut 90000 de lire pentru obiecte care îl costaseră numai 75000 de lire.